Hernia hiatala reprezinta o afectiune relativ frecventa in populatia generala – incidenta este de aproximativ 9% – de multe ori asimptomatica, dar care atunci cand este manifesta poate creea un discomfort important.
Hernia reprezinta exteriorizarea organelor din interiorul abdomenului printr-un orificiu al musculaturii peretelui abdominal. In momentul in care se produce hernierea stomacului in cavitatea toracica, prin orificiul diafragmatic aceasta se numeste hernie hiatala.
Principalele tipuri de hernii hiatale si cauzele care pot determina aparitia lor
Exista 3 tipuri de hernie hiatala: prin alunecare, paraesofagiana si mixta. Cea mai frecventa, dar si cea mai putin grava este hernia hiatala prin alunecare reprezentand 99% din totalul herniilor hiatale, restul de 1% fiind mixte si paraesofagiene. Ultimele doua sunt mai grave, acestea putand dezvolta complicatii.
Cauza exacta a herniilor hiatale ramane necunoscuta de cele mai multe ori. Poate aparea datorita slabirii musculaturii de la nivelul orificiului diafragmatic / orificiu diafragmatic larg congenital (din nastere), dupa traumatisme abdomino-toracicie sau postoperator (dupa interventii chirurgicale la nivelul stomacului). Factorii de risc care pot favoriza aparitia unei hernii hiatale sunt: obezitatea, fumatul si varsta inaintata (peste 40 ani). S-a constatat, deasemenea, o incidenta mai mare in randul femeilor.
Cum se manifesta hernia hiatala?
De obicei hernia hiatala prin alunecare este asimptomatica, dar daca totusi apar manifestari acestea sunt cauzate de aciditatea de reflux (adica refluxul sucului gastric din stomac spre esofag), datorita slabirii sfincterului esofagian. Simptomele refluxului gastro-esofagian includ urmatoarele:
– arsura retrosternala (pirozis) acompaniata de caldura si durere. Apare postprandial, in pozitia culcat sau la aplecarea in fata.
– uneori durere epigastrica
– gust acru – se datoreaza de asemenea refluxului de acid din stomac in esofag. De obicei acompaniaza pirozisul, insa poate fi si singurul simptom.
Alte simptone intalnite sunt:
– senzatie de plenitudine in abdomenul superior dupa mese
– dificultate la ingurgitarea alimentelor (disfagie) sau senzatie de nod in gat
– greturi
– sughitul incoercibil
– voce ragusita.
Daca simptomele sunt severe sau continue, poate fi vorba de boala de reflux gastroesofagian (BRGE) – refluxul mancarii si sucului gastric in esofag – cu durata si frecventa mai mare decat in cazul pirozisului. Hernia hiatala si BRGE sunt boli care de obicei se asociaza.
Cum se depisteaza hernia hiatala?
Cel mai adesea o hernie hiatala este descoperita in momentul evaluarii pacientului pentru o alta afectiune. Se va indica realizarea unor testari daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
– arsura retrosternala de o lunga perioada de timp
– simptomele nu se amelioreaza prin tratament medicamentos
– simptomele reapar dupa incetarea tratamentului medicamentos
– coexista si alte semne (ex. scaderea in greutate, varsatura cu sange sau disfagie)
Majoritatea herniilor hiatale sunt diagnosticate prin examen baritat (se inghite un amestec format din bariu si apa a carui trecere prin esofag, stomac si portiunea initiala a duodenului este urmarita radioscopic).
Intamplator diagnosticul mai poate fi pus pe baza endoscopiei gastrointestinale superioare (procedura prin care se vizualizeaza esofagul, stomacul si duodenul cu ajutorul unui instrument subtire si flexibil ce are atasat o camera de luat vederi).
Cum tratam hernia hiatala?
Hernia hiatala asimptomatica nu necesita nici un fel de tratament. Cea in care simptomele sunt usoare (pirozis) raspunde, de obicei, la schimbarea regimului de viata:
̶ renuntarea la fumat, scaderea in greutate (pentru supraponderali)
̶ modificarea obiceiurilor alimentare (de exemplu se va evita consumul de cafea si alcool, se vor consuma mese in cantitati mai mici si mai frecvente)
̶ evitarea presiunii asupra stomacului (ex. ar fi evitarea intinderii pe spate pentru 2 – 3 ore dupa masa)
Tratamentul medicamentos se administreaza in cazuri cu simptomatologie care nu cedeaza la schimbarea regimului de viata si numai sub indrumarea medicului curant. Cele mai utilizate sunt antiacidele, blocantele de receptori H2 si inhibitorii pompei de protoni.
Interventia chirurgicala este rezervata cazurilor cu simptomatologie severa si care nu raspund la tratamentul de mai sus, sau cand apar complicatiile (hemoragie digestiva superioara, esofag Barrett, reflux gastroesofagian functional masiv, esofagita severa persistenta etc).
2 Comments
Deocamdata am citit doua articole ale dr Alin Popescu, pentru ca ma interesau temele; mi s-au parut clare, de o didactica potrivita nivelului de public caruia i se adreseaza.
Am sa vad si blogul, probabil e la fel !
Unde lucreaza dr. Alin Popescu ?
vedeti sectiune „unde ma gasesti” din cadrul acestui blog!